Vorba de duminică (XLIX)

Să scot la lumină piedicile de nebiruit puse în cale de oameni, de mizerie, de mediocritatea vremurilor, de invidia celor din jurul meu, de dispreţul duşmanilor, de indiferenţa celor mulţi? Toate astea sînt doar poveşti. Nu există forţă care să nu fie învinsă de una mai mare; nu există duşman care să nu poată fi pus la pămînt de către unul mai puternic decît el; nu există mizerie care să facă imposibilă dobîndirea unei bogăţii nemaivăzute; nu există gheaţă care să nu poată fi topită, încălzită, făcută să fiarbă. Cînd cineva se apucă de un lucru, trebuie să ştie de ce are nevoie pentru a-l duce la bun sfîrşit. Dacă nu-l ţin puterile, trebuie să şi le sporească înainte de-a porni la treabă sau să se pitească în umbră şi să facă ce fac toţi. (Giovanni Papini, Un om sfîrşit)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s