Jurnalul unui naufragiat în România (XXIII)

Azi în timpul zilei o plimbare prin pădure, după bureţi, deşi presimţeam că n-am să găsesc mare lucru într-un loc pe care nu-l cunoşteam deloc. Ar fi trebuit să intervină Fortuna, dar cine mai crede în personaje mitologice? Acum, pe seară, puţin (o să rîdeţi) „grădinărit de apartament”. Am strîns recolta de pătrunjel de la fereastră şi-am pregătit un ghiveci pentru portolac. Aşa-mi adun eu resursele naturale pentru o săptămînă cu vampiri care există şi care, în loc de sînge cald, proaspăt, se hrănesc cu energia mea de peste weekend. Aş umbla cu tămîie prin buzunare, dar mă tem că nici în Dumnezeu nu mai crede lumea decît la prilejuri precum Crăciunul, Paştele şi – de ce nu? – Sfînta Parascheva. Ieri am profitat de ocazie ca să-mi satisfac poftele mizantrope, adică să ocolesc moaştele şi să reuşesc să intru şi eu în Palas Mall şi să nu fie aglomerat. Dă, Doamne, vreo 20 de paraschive pe an, să se bucure şi idiosincreţeii naţiei! Tot ieri am zburat alături de Rafael Alberti pe aripile unui porumbel, pînă-n Spania, m-am prefăcut pentru o seară că, prin vene, în loc de sînge îmi curge sangria şi mi-am lăsat gîndurile să se cuibărească în locurile unde niciodată n-am avut nevoie de Quarelin, pentru că niciodată nu m-a durut capul. Vă las acum şi trag obloanele, pentru că-n mine s-a făcut frig.

Anunțuri

Un gând despre „Jurnalul unui naufragiat în România (XXIII)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s