Despre excese (XLVII)

Cînd mi-am dat seama că ceea ce primeam de la alţii, deşi aparent îmi era benefic, esenţial îmi dăuna, mi-am făcut din autodisciplină un crez aproape cazon. Printre multe hotărîri luate, am decis să răresc prieteniile. Pe cele deja şubrede le-am retezat de tot, iar pe cele „cu potenţial” le-am trecut prin fel de fel de probe menite să le dezvăluie intenţiile. Mi-am scuturat anturajul de cei pe care nu mi-i doream acolo şi am renunţat la a primi sfaturi de la diverşi „oameni de bine”. La fel cum faceţi cîteodată pe Facebook, eliminîndu-i din listă pe cei pe care găsiţi că nu vă mai sînt prieteni, faceţi asta şi în realitate! E un exerciţiu nepreţuit de igienizare a vieţii voastre sociale care, pe mine, personal, m-a scăpat de situaţii care se anunţau extrem de stînjenitoare.

Aşa am început să aleg eu pentru mine, şi nu eu pentru alţii (întru beneficiul altora) sau alţii pentru mine. Să nu vă imaginaţi că a fost uşor! N-a fost, nu este şi nici nu va fi, însă pînă acum, autodisciplina rămîne singura cale prin care m-am putut salva de ceea ce-mi făcuse rău: vicii, dar mai ales oameni.

Am învăţat că cele mai sfinte promisiuni sînt cele pe care mi le fac mie însumi: cu mine nu pot negocia atît de uşor, sînt cu mult mai intransigent decît în oricare dintre relaţiile cu semenii mei.

Am învăţat că mie nu-mi pot spune minciuni, nu-mi pot amîna adevăruri. Toate cărţile pe faţă! Asta pentru simplul fapt că, dinspre ceilalţi, foarte rar am avut parte de aşa ceva…

Am învăţat că măsura compromisului nu e dată de cît de uşor el poate trece neobservat în ochii celorlalţi, ci de cîte mustrări de conştiinţă ţi-ar putea produce.

Am învăţat că dispreţul doare mai tare ca răzbunarea şi că tu, în ochii şi mintea lumii, nu eşti niciodată unul singur, ci eşti toţi şi în toţi oamenii pe care alegi să-i însoţeşti şi pe care-i laşi să te însoţească în viaţă.

***

Mi-am făcut cîndva, dar nu demult, o nouă promisiune şi, de dragul unor oameni, zilele astea era cît pe ce să-mi încalc cuvîntul dat. N-am făcut-o. Sper însă ca şi eu să le fiu lor la fel de drag cît să-nţeleagă de ce şi fără să le explic.

Anunțuri

7 gânduri despre „Despre excese (XLVII)

  1. Mda..acum inteleg :D…In sfarsit un raspuns :)). Din pacate, vestea trista e ca daca triezi asa cum trebuie vei ramane singur :). Sunt extrem de putini oameni care sa fie cel mult compatibili cu felul tau de-a fi (nu mai zic sa te simti in largul tau, sa te simti tu insuti in prezenta lor, sa fiti un tot…e deja utopie), si vei munci amarnic sa-i tii aproape pe cei care au mai ramas…Iti zicEM din experienta. Singuratatea e un mare dar, dar si un mare dusman la un moment dat.

  2. Las aici comentariul pentru ca aici am citit. Nu iti scriu un mesaj privat pe Facebook si nici un e-mail, iti anticipez surpriza, apoi curiozitatea si apoi dispretul, stari pe care ti le respect. Nici nu stiu prea bine de ce ma aventurez in acest mesaj (pai atunci de ce nu te abtii?! – gindesti acum). Nu ma abtin pentru ca nu e corect sa lansezi aceste sentinte, atat de public, in care oricine isi poate regasi, mai ales pentru ca nu este scris nici un nume, profilul. Pai daca te stii cu musca pe caciula! Banuiala mea, in ceea ce ma priveste, avand in vedere schimburile de SMS-uri de prin vara, cand am aflat ca vom fi vecini (am inchiriat prin agentie, am vazut locul o singura data, intr-o zi nefasta oricum incat sa imi amintesc de vizita pe care ti-am facut-o odata, cu Roxana si Andrei), apoi asteptarea, apoi amanarea, apoi intalnirea aceea caraghioasa din hol, eu cu un copil de mana, tu preocupat sa fii politicos si sa scapi cu bine de o revedere nedorita, fara sa ma vezi si probabil fara nici sa ma auzi, absent si stanjenit cat sa ma gandesc ca uite, domnule, ce inseamna sa fii consecvent cu promisiunile, cu eliminarea pionilor, apoi a cailor, apoi a nebunilor de pe o tabla imaginara de sah – ai grija, urmeaza sah mat, intotdeauna, avand in vedere toate acestea si reluand si restul intalnirilor din existentele noastre, gandesc ca sunt indezirabila pentru ca ne-am lamentat de multe ori impreuna. Nu stiu cu cine duci lupte mult mai grele, nu stiu de ce te-ai putea indeparta vreodata de oameni, relatiile care nu merg se pierd de la sine, in timp, nu trebuie sa le anticipezi soarta si sa le deconectezi de la aparate, intr-un gest de eutanasiere morala, tibetanii zic ca suferinta nu trebuie oprita, ea este o sansa pentru o vindecare reala. Au fost ocazii de flecareala in care, vorbind despre altii, si nu mi-a scapat nici unul dintre „noi”, ma certam pe mine: cutare are o minte brici, dar…, cutare bubuie de talent, insa…, cutare nu stie incotro, o sa reuseasca. Pareri, exercitii de evaluare aplicate pe ceilalti, introspectie pe invers, dialoguri care incercau sa ghiceasca in viitor. Am suferit de aceasta boala pentru ca ma facea sa simt ca pot controla viata, de vreme ce o pot observa si pot comenta pe marginea ei, a oamenilor, a situatiilor, iar obiceiul acesta, de multe ori neelegant, nu are cine stie ce morala in el, de aceea pare rauvoitor si agresiv. Imi este egal daca ma tratezi cu aceasta absenta deferenta, pai desigur, nu imi place sa fiu can-can-ul nimanui la plictiseala, nu ne-am vorbit de ani de zile si uite ca se poate, vine replica. Doar ca, de aici, de la doi pasi de tine, randurile pe care le scrii tu atat de multa mandire amara urca pe scari pana la mine si ma ofenseaza, fara sa stiu de ce.

  3. Si eu cred ca e sanatos sa faci curatenie in viata ta. Omul e fiinta sociala, dar asta nu inseamna ca trebuie sa aiba sumedenii de prietenii. Putini si bine! E greu sa recunosti ca multi nu te ajuta cu prezenta lor si chiar mai mult nici tu nu-i ajuti cu a ta, dar cateodata ne incapatanam sa ne lipim de cineva de dragul unor momente traite, care si-au pirdut farmecul si insemnatatea cu mult timp in urma. Si au ramas doar corpurile reci.
    E bine ca cineva sa aiba grija constanta de tine si e cel mai bine ca acel cineva sa fii …tu.
    Un salut cu respect.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s