Pseudostories (V)
Despre oameni
♦ În bloc s-a aciuat o pisică neagră. În timpul zilei, toţi se prefac că o alungă, iar la ceas de seară ies şi-i lasă (de) mîncare pe preşul din faţa uşii.
♦ De la o vreme, mi se întîmplă să trimit e-mail-uri la care nu primesc nici un răspuns. Cred că am să revin la finalul ăla extrem de nepoliticos, dar care obligă cu succes – „aştept cu interes răspunsul Dvs”.
♦ Azi am dat o raită prin librării. De dor. Am ieşit oripilat de preţurile înfiorător de mari pentru cărţi înfiorător de proaste. Iar vînzătoarea făcea o nouă comandă pentru Kamasutra în imagini.
♦ „Părerologii” The Artist s-au împărţit în două: cei care-l văd alb-negru şi cei care-l văd color. Bine, mai există o categorie, cea a muţilor, care, de data asta, a preferat să se abţină. Eu nu l-am văzut deloc.
E al treilea an în care nu m-am putut uita la producţia care a luat Oscarul pentru cel mai bun film. Halal cinefilă!
- la blocul meu s-a aciuat un catel maroniu, care pare sa fi fost a cuiva la un moment dat; ziua, la fel, este alungat de toata lumea, seara fie doarme inauntru pe presul vecinului de la parter, fie afara in cutia dotata cu o paturica;
- cred ca voi imbatrani trimitand mail-uri care solicita (fara drept de apel) un raspuns;
- ultima raita prin librarii m-a scarbit si pe mine (datorita preturilor exagerate), insa tot mi-am cumparat o carticica
- mi-a placut The Artist (alb/negru sau color).