Felii de viaţă, felii de parizer
Obişnuitul chioşc de jos, aglomeraţie. Cîţiva tineri de la Sport se bagă în faţă. În faţa unei doamne, angajată a SALUBRIS.
Doamna de la SALUBRIS: 100 de grame de parizer!
Vînzătoarea taie o bucată din parizerul din vitrină şi dă să-l învelească într-o bucată de hîrtie.
Doamna de la SALUBRIS: Doamnă, da’ ce faci? Nu mă vezi cum îs îmbrăcată (nr: costumaţia de “teren”)? Taie-l felii! Mi-l dai aşa? Crezi că muşc din el ca cîinii?
Vînzătoarea: Dar nu mi-aţi spus că l-aţi dori feliat!
Doamna de la SALUBRIS: Lasă, doamnă, că am văzut eu cum mă priviţi? Ce, dacă sînteţi patroană aveţi dreptul să mă trataţi aşa?
Vînzătoarea: Dar chiar nu ştiu la ce vă referiţi!
Alt client, către vînzătoare: Lăsaţi-o, lăsaţi-o! Aşa e doamna, mai nervoasă de obicei.
Doamna de la SALUBRIS: Ce? Ruşine! Vă bateţi joc de oameni, noi sîntem tot ca voi, să ştiţi, tot oameni sîntem! Eu am lucrat 30 de ani la Unitatea… [n-am înţeles care] şi m-au dat afară! Dar muncesc, doamnă, muncesc! Să vă duceţi… cu magazinul vostru de patroană cu tot!
Îmi cumpăr şi eu pîinea şi batonul de ciocolată şi dau să mă întorc în scara blocului. La intrare, masa întinsă: doamna de la SALUBRIS şi o colegă şi-au întins prînzul chiar în faţa uşii. Încerc, discret, să le evit. Din urmă aud:
- Poate ne-aduci şi tu o ceapă…
Măcar bine că au avut “bunul simţ” de a mânca într-o scară de bloc… corespondenţii din Bucureşti îşi aşază frumos slăninuţa, cârnăciorii şi berica pe mesele din restaurantele de fiţe din Dorobanţi
De: Luci Bălănuţă pe 13/05/2009
la 9:47 pm
E o viziune cruda a realitatii, dar nu tragica, pur si simplu, adevarata…Ca d-na de la salubris are nervii slabiti, e clar, dar si frustrarile pot conduce uneori la reactii din cele mai ciudate.
De: maria pe 14/05/2009
la 10:52 pm
.. Pina la urma ai adus ceapa? Glumesc, desigur. Felicitari Adi, pentru ca sub aparenta unui text amuzant ai sesizat un aspect reprezentativ al societatii contemporane.Maria are dreptate. E un crimpei din cotidian. Sa ne prefacem ca nu vedem, nu este posibil. Sa intervenim… dar cum? Probabil umblind la consideratia fata de om (din partea statului, evident), la mentalitati, la educatie….Of! Cit se investeste in educatie? Ce multe ar fi de spus pe tema aceasta!
De: StropiDeSuflet pe 18/05/2009
la 11:17 pm
salut!! noi avem specimene de genul celor de mai sus in mijlocul bucurestilor si nu in scara vreunui bloc sau pe banca in parc, ci in microbuz sau autobuz, astfel ca dimineata, mai ales, trebuie sa indur niste arome deloc ademenitoare….
De: multzam pe 20/05/2009
la 8:02 am
@multzam: Welcome! Pe jos, pe jos! Menţine silueta şi nici nu te ia cu ameţeli!
De: Adi Hazaparu pe 20/05/2009
la 5:34 pm
multzam de primire!!
!!! in conditiile in care fac aproape 2 ore pana la serviciu cu mijl de transport in comun, iti dai seama cat as face pe jos??? dar, ai dreptate, as avea o silueta de invidiat!!!
hai ca esti simpatic
De: multzam pe 21/05/2009
la 7:21 am
@multzam: mulţumirile la urmă, cînd e silueta perfectă!
Eu am încercat tramvaiul în Bucureşti, am avut de mers şase staţii într-o dimineaţă (mergeam la aeroport), nici nu mai ştiu de unde, ştiu că am coborît undeva aproape de Piaţa Unirii, după DOUĂ ore de stat nemişcat, îndurînd mirosuri (de transpiraţie, de guri nespălate etc. etc.). Zău că aş fi luat-o pe jos!
De: Adi Hazaparu pe 21/05/2009
la 7:42 am
De: Alexandra pe 21/05/2009
la 5:04 pm