Comentarii pentru: Despre excese (I) http://hazaparu.wordpress.com/2009/01/30/despre-excese-i/ Cu cît mai multe, cu atît mai bine Fri, 08 Jan 2010 08:10:57 +0000 http://wordpress.com/ hourly 1 de: A' lu' Albu http://hazaparu.wordpress.com/2009/01/30/despre-excese-i/#comment-565 A' lu' Albu Mon, 02 Feb 2009 12:40:22 +0000 http://hazaparu.wordpress.com/?p=1153#comment-565 "pe cine nu lasi sa moara, nu te mai lasa sa traiesti" (din intelepciunea populara) - cred ca se poate extrapola si pentru momentele de asa-zisa "criza"... ;)) “pe cine nu lasi sa moara, nu te mai lasa sa traiesti” (din intelepciunea populara) – cred ca se poate extrapola si pentru momentele de asa-zisa “criza”…

;) )

]]> de: octavpelin http://hazaparu.wordpress.com/2009/01/30/despre-excese-i/#comment-556 octavpelin Sat, 31 Jan 2009 11:31:44 +0000 http://hazaparu.wordpress.com/?p=1153#comment-556 Adi,ai pus punctul pe i,weekend placut Tavi:) Adi,ai pus punctul pe i,weekend placut Tavi:)

]]> de: Adi Hazaparu http://hazaparu.wordpress.com/2009/01/30/despre-excese-i/#comment-554 Adi Hazaparu Sat, 31 Jan 2009 06:42:19 +0000 http://hazaparu.wordpress.com/?p=1153#comment-554 @Laura: prin „căciuleală”, cum îi spui tu, sau „ţigăneală”, cum îi spun eu, abuzivul îţi creează disconfortul unor mărturisiri personale, îţi induce o complicitate pe care - din aceeaşi bunătate - nu poţi să o refuzi. Încă o greşeală a celor excesivi în bunătate e că le vor căuta întotdeauna circumstanţe atenuante. @Laura: prin „căciuleală”, cum îi spui tu, sau „ţigăneală”, cum îi spun eu, abuzivul îţi creează disconfortul unor mărturisiri personale, îţi induce o complicitate pe care – din aceeaşi bunătate – nu poţi să o refuzi. Încă o greşeală a celor excesivi în bunătate e că le vor căuta întotdeauna circumstanţe atenuante.

]]> de: Laura Păuleţ http://hazaparu.wordpress.com/2009/01/30/despre-excese-i/#comment-553 Laura Păuleţ Fri, 30 Jan 2009 21:48:31 +0000 http://hazaparu.wordpress.com/?p=1153#comment-553 Din excesul de bunătate se alimentează aplombul căciulelii cu expresia aceea distrusă şi perplexă afişată pe chip, mimînd inocenţa. Căciulelea, cerşitul îmi apar mai reprobabile decît însuşi furtul, fiind pasive şi parşive în acelaşi timp. Te lasă cu gustul sălciu al jenei că le eşti martor sau poate chiar „adrisant”. Din excesul de bunătate se alimentează aplombul căciulelii cu expresia aceea distrusă şi perplexă afişată pe chip, mimînd inocenţa. Căciulelea, cerşitul îmi apar mai reprobabile decît însuşi furtul, fiind pasive şi parşive în acelaşi timp. Te lasă cu gustul sălciu al jenei că le eşti martor sau poate chiar „adrisant”.

]]>