M-am milostivit şi am ataşat şi cîteva dintre pozele pe care le-am făcut în diferite momente ale şederii mele în Armenia. Voi reveni cu o colecţie mai amplă după ce mă împrietenesc mai mult cu WordPress-ul.
Cu mai multe detalii, în stînga aveţi un exemplu de text în limba armeană. Era vorba de nişte sfaturi pentru studenţii la Jurnalism de la Facultatea de Jurnalism a Universităţii de Stat din Armenia. Alfabetul Armeniei a fost creat de Mesrop Mashtots, nume memorat mai mult datorită străzii pe care locuiam acolo (Mashtots Av., 52), ulterior descoperind şi o statuie care îl înfăţişa pe acesta, în apropiere de universitate. Cu mai multă rigoare veţi găsi informaţii despre Armenia aici sau aici.
Solniţa din dreapta e specific armenească şi se numeşte Salt Lady, cu o varietate interesantă. Unele dintre „doamne” rîd, altele sînt îngrozite, altele plîng, altele sînt grase (ceea ce înseamnă că în interior poate fi depozitată cît mai multă sare). Oricum, e o tradiţie care datează de aproximativ 1500 de ani în Armenia.
Poza din mijloc n-are nimic deosebit de explicat.








Marturisesc faptul ca am ramas placut impresionata de textele scrise de tine. Dupa ce le-am citit pe toate am incercat sa conturez cu ochii mintiicum arata acele Salt Lady.Ma intrebam daca si cind sint binedispuse rid sarat?:)Citind “Doua saptamini in Caucaz”, mi-au venit instantaneu in minte scrierile lui Brunea Fox si Jules Verne…
By: Codruta on 23/07/2008
at 7:36 am